Obiective Turistice
Palatul Culturii
Palatul a fost construit în perioada 1906 - 1925 după planurile arhitectului I.D. Berindei. Acesta a fost inălțat în locul vechiului Palat Domnesc, construit de voievodul Alexandru Moruzi între anii 1804 - 1806 pe ruinele Curții Domnești fondate de Alexandru Cel Bun. Clădirea a fost începută la inițiativa lui Alexandru Bădărău, ministru al justiției în acea perioadă. Construcția folosește materiale inovatoare pentru decorațiunile interioare, cum ar fi bois-cimentul, inventat de Henri Coandă.
Palatul a avut la început un rol administrativ, adăpostind Prefectura și instanțele judecătorești. În anul 1955, utilitatea palatului s-a schimbat, el adăpostind patru dintre cele mai mari muzee din Iași
Palatul păstrează în Sala Voievozilor o galerie impresionantă de portrete-medalion ale voievozilor Moldovei și ale liniei dinastice Hohenzolern.
Unul dintre punctele de atracție ale Palatului este ceasul cu carllion din turnul clădirii. Acesta este format din opt clopote care reproduc la un interval de jumătate de oră Hora Unirii, imnul României Unite.
 
Muzeul de Istorie al Moldovei
Muzeul a adunat o colecție de peste 35.000 de piese, o mare parte dintre acestea fiind moștenite de la Muzeul Antichității și Muzeul Municipal. Cele mai vechi exponate sunt din anii 70.000 î.Hr. Acestora li se adauga exponate care ilustreaza istoria Moldovei până în anul 1946, desfășurate pe 19 săli de la parterul Palatului Culturii.
 
Muzeul de Artă
Denumit și Pinacoteca, la baza acestui muzeu se află un set de picturi valoroase achizitionate la o licitație în Paris. Muzeul a funcționat începând cu 1955, dar a fost inaugurat oficial în 1960.
Sălile galeriei de arta universală adăpostesc picturi din secolele XVI - XIX, grupate pe școli, prilej pentru vizitatori de a se familiariza cu principalele stiluri şi curente ale perioadei.
 
Muzeul Etnografic
Este unul dintre cele mai vechi muzee din țară, cu o bogată colecție etnografică, dezvaluind vizitatorului o lume a culturii tradiționale. Muzeul se întinde pe 16 săli, fiind expuse obiecte și tehnici din ceramică traditională, vânatoare, pescuit, agricultură si prelucrarea materiilor prime. Muzeul găzduieste și masive instalații pentru prelucrarea diferitelor materii prime: prese de ulei, mori etc.
 
Muzeul Știintei și Tehnicii
Probabil unul dintre cele mai interesante pentru vizitatorii de sex masculin, muzeul cuprinde mai multe sectiuni: radio, televiziune, intrumente de înregistrare și redare a sunetelor, minerologie. Colecția de automate muzicale este unică în România și foarte rar intâlnită în Europa.
 
 
Biserica Sfinții Trei Ierarhi
Ctitorie a lui Vasile Lupu, biserica a fost construită între anii 1637-1639. Sfințită la 6 mai 1639 de către Mitropolitul Varlaam, ea a adăpostit în chiliile alăturate prima tiparniță din Moldova. Aici se găseşte, de asemenea, mormântul domnitorului Vasile Lupu.
Această biserica se evidențiază prin minunatele motive decorative care împodobesc fațadele. Clădirea combină
elemente de arhitectură gotică cu elemente orientale, pentru a construi un simbol al spiritului moldovenesc.
În Sala Gotică se află un muzeu de artă religioasă cu obiecte de cult, majoritatea fiind legate de istoria bisericii. Sala gotică a adapostit prima scoală în limba română, fondata la inițiativa lui Gheorghe Asachi, Gimnaziul Vasilian.
 
 
Biserica Sf. Nicolae Domnesc
A fost inălțată de Ștefan Cel Mare în 1492. Este locul în care, timp de trei veacuri, domnii Moldovei au fost unși și incoronați. În 1677 Antonie Ruset, domnitor grec, a restaurat zidurile și chiliile, apoi, pentru scurt timp, clădirea a devenit sediul Mitropoliei Moldovei.
Biserica a fost restaurată între anii 1888 - 1900 la ordinul regelui Carol I de Hohenzolern de către arhitectul Lecomte de Nouy.
 
 
 
Casa Dosoftei
Cladirea, construită în secolul al XVIIIlea, a facut parte din incinta mănăstirii Sf. Nicolae Domnesc. În construcția sa a
fost folosit zidul de apărare al Mănăstirii, urmele acestuia putand fi încă văzute.
În această clădire a locuit Sf. Mitropolit Dosoftei (canonizat în 2005), cel care a întemeiat aici și o tipografie.
 
 
Mănăstirea Golia
Ctitorie a logofătului Ioan Golăi, mănăstirea, construită înainte de 1564, a fost închinată lăcaşului de cult Vatoped de la Muntele Athos. Biserica a fost reconstruită, între anii 1649 -1660, de Vasile Lupu și de fiul său Stefăniță. Ea se individualizează prin dimensiuni și prin arhitectura care îmbină stilurile grecesc și polonez. Manăstirea a fost, o lungă perioadă de timp, centrul administrativ al mănăstirilor închinate la Muntele Athos.
Turnul Goliei are latura la bază de 5m și o inălțime de 30m, masivitate care oferă cea mai bună priveliște asupra orașului. Din acest turn, scriitorul Ion Creangă, diacon la Golia în acea perioadă, avea obiceiul să tragă, cu flinta, în ciorile care îi făceau viața amară.
 
 
 
Biserica Bărboi
Biserica Bărboi a fost construită între anii 1841- 1844 de către logofătul Dimitrie Sturdza. Forma dă impresia unei biserici grecești. Acest lucru se datorează planului care formează o cruce grecească, element moștenit de la biserica medievală construită de Ursu Bărboi (1613-1615). Actuala biserică este opera arhitectului grec Andreias Karidis, acesta realizând și Turnul-Clopotniță aflat la intrarea în mănăstire.
În curtea bisericii au fost înmormântați scriitorul Alecu Russo și domnitorul Ioan Sandu Sturdza. Acest lăcaș de cult este legat și de numele lui Ion Creangă, acesta fiind, între anii 1863 și 1865, diacon aici.
 
 
 
Biserica Armeană
Construcția bisericii a fost începută în 1385, dată inscripționată de către hangiul Macar pe o piatră din structura primei biserici. O inscripție facută la 1803, în urma restaurarii și placării cu marmură a bisericii, atesta fondarea bisericii în anul 1395. Chiar și așa, biserica ramane una dintre cele mai vechi clădiri din oraș și confirmă faptul că o comuntate a locuit aici cu mult înainte de 1408 ( an acceptat ca prima atestare documentara a Iașului).
 
 
 
 
 
 
Teatrul National
Clădirea, operă a arhitecților vienezi Fellner și Helmer, a fost construită între anii 1894-1896, în urma incendiului care a distrus Teatrul Mare din Copou pe data de 18 februarie 1888.
Arhitectura este în stil baroc, puternic ornamentată în interior, teatrul având una dintre cele mai frumoase săli de spectacol din țară. Sala principală are o capacitatea de 1000 de locuri, scena având cortina pictată de M. Lenz, iar plafonul fiind pictat de Al. Goltz.
Uzina electrică construită în cadrul teatrului a alimentat prima instalație electrică de iluminat public din Iași.
Printre directorii acestui edificiu se numără şi scriitorul Vasile Alecsandri.
 
 
Palatul Roznovanu
Palatul a fost consturit în stilul neo-clasic vienez după planurile arhitectului Gustave Freywald.
În 1832, anul inaugurării, fațada palatului era impodobită cu statui. Din păcate, clădirea a ars în 1844, Nicolae Rosetti-Roznovanu reconstruind palatul ridicat de tatăl său, Iordache Roznovanu.
În 1891, Vasile Pogor, primar al orașului în acea perioadă, a cumparat cladirea destinată spre a fi sediul Primăriei, aducând și unele modificări acesteia.
 
 
Catedrala Catolică
Catedrala a fost contruită iniţial din lemn (1753). În urma unui incendiu, în 1766, ea a fost distrusă complet, pentru ca între 1782-1789 să fie reclădită din caramidă. Cladirea a fost supusă la restaurări după cutremurul din 1802 și incendiul din 1827.
La inițiativa episcopului Iosif Salandri, în anul 1861, se execută lucrări de restaurare și de extindere. Mormântul episcopului Iosif Salandri se află în incinta bisericii. În 1869 călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo a pictat interiorul. În incinta bisercii realizate în stil baroc se mai află și altarul din marmură albă și o orga cu 21 de registre.
În prezent, vechii incinte i s-a alăturat o catedrală nouă cu o construcție modernă, circulară.
 
 
 
Catedrala Mitropolitană
Clădirea a fost inalțată în timpul mitropolitului Veniamin Costachi. Începută de arhitecții Freywald și Bucher în anul 1833, din 1838 a fost preluată de arhitectul Neculai Singurov care a terminat-o în anul 1841.
Din cauza prăbușirii cupolei centrale, clădirea rămâne în ruină pană în 1881, moment în care este preluată de arhitectul Alexandru Orăsăscu care o finalizează în 1886. Pictura interioară, de mare forţă sugestivă şi rafinament, este realizată de Gheorghe Tătărăscu în anul 1887.
Regele Carol I și regina Elisabeta au donat obiectele de cult care împodobesc catedrala. În 1888, după incendiul de la Biserica “Sfinții Trei Ierarhi“, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse în Catedrala Mitropolitană.
 
 
 
Muzeul Unirii
Construită pe la 1806 în stil neoclasic moldovenesc, clădirea a fost locuința lui Costache Catargiu. Între anii 1859 –
1862, edificiul a fost închiriat statului, spre a-i servi drept reședință domnească prințului Alexandru Ioan Cuza. În timpul
Primului Război Mondial, palatul l-a găzduit pe regele Ferdinand, devenind reședința regală. În 1937 clădirea a fostdeclarată monument istoric.
 
 
 
Universitatea Al. I. Cuza
Palatul a fost construit pe locul Teatrului Mare din Copou care a ars în 1888. Cladirea a fost construită după
planurile arhitectului Louis Blanc între anii 1893-1897.
Inițial, clădirea era formată doar din aripa superioară, iar intrarea se făcea prin Sala Pașilor Pierduți, decorată
astăzi cu picturi în frescă realizate de Sabin Bălașa. Treptele care duc spre intrare sunt păzite de doi lei
sculptați.
 
 
Parcul Copou
Inițial stația centrală a Postalionului din Iași, Parcul a devenit grădină publică în vremea domnitorului Mihail Sturdza, în 1834. Se pare că parcul a fost creat la cererea unei curtezane, care a cerut mutarea staţiei de poştă şi transformarea zonei în parc în schimbul afecțiunii sale.
Gradina a fost extinsă în 1849 și 1852 prin achiziția terenurilor învecinate, iar în 1860 a fost iluminată public cu felinare. Astăzi gazduiește Obeliscul leilor (Obeliscul Constituției) construit în 1842 și dedicat Regulamentului Organic, prima constituție modernă a Moldovei. Alte obiective importante din interiorul parcului sunt Teiul lui Eminescu și Muzeul “Mihai Eminescu”.
 
 
 
 
Casa Pogor
Aceasta este clădirea în care se întâlneau membrii Sociețătii Literare Junimea. Clădirea a fost contruită în 1850 de către Vasile Pogor. În 1863, ea devine sediul Societatii Literare Junimea ca, mai apoi, în 1867, să fie sediul Revistei “Convorbiri Literare”. Casa a fost și prima clădire privată din Iași care a fost iluminată electric.
Vasile Pogor vinde imobilul și parcul Mariei Moruzzi, mama marelui istoric Gheorghe Bratianu. Stema familiei Moruzzi înca mai impodobește clădirea, deși în 1906 casa a suferit modificări. Astăzi aici se găseşte sediul Muzeului de Literatura, în interiorul clădirii fiind prezentată, predominant, activitatea Societății Culturale “Junimea”.
 
Bojdeuca din Țicău
Această căsuta mică, din mahalaua Ticăului, este primul muzeu memorial literar din România (15 aprilie 1918). Bojdeuca a fost locuită de scriitorul Ion Creangă între anii 1872 și 1889, aici desfăşurându-se întâlnirile cu Eminescu.
Casa este rustică, având două încăperi mici și cerdac. Datorită mărimii sale reduse, o construcție mai încăpătoare a fost adăugată casuţei iniţiale. Aici se găsesc majoritatea pieselor de patrimoniu ale casei memoriale. De asemenea, există un mic amfiteatru, iar priveliștea peste dealurile Ciric și Sorogari nu trebuie pierdută.
La Bojdeuca se sărbătoresc sau se comemorează anual patru evenimente: 2 ianuarie - ziua înmormântării scriitorului; 1 martie - ziua de naștere a lui Ion Creangă; 14-15 aprilie - Zilele Bojdeucii - aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din Romania; 31 decembrie - ziua morții scriitorului - “Colinde la Bojdeucă”.
 
 
Grădina Botanică
Prima gradină botanică a fost inființată de Anastasie Fătu, în 1856, în propria sa gradină. Aceasta era situată în zona Râpei Galbene, fiind și prima gradină botanică din Romania. Apoi, în 1963, ea a fost mutată în Copou, pe un spațiu mai generos, de aproximativ 100 de hectare, devenind cea mai mare gradină din tară.
Gradina Botanica găzduieste în serele sale o colecție vastă de plante tropicale, cactuși și plante carnivore, iar în rozariu sunt adunate peste 800 de specii de trandafiri din întreaga lume. Gradina Botanică este, în fiecare toamnă, gazda “Sărbatorii Crizantemelor” unde se pot admira nenumărate specii de crizanteme printre care și o crizantema de culoare verde, produsă de specialiştii în horticultură din Iaşi.
 
 
Castelul de la Miclăuseni
Castelul a fost construit de Gheorghe Sturdza pe la 1880 după planurile arhitecților Reincke și Grisberg. Palatul este asemănător cu cel de la Rugionasa, având elemente neogotice și fiind amplu decorat la exterior.
Lângă castel se găseşte biserica Sfinții Voievozi, înălțată de Dimitrie Sturdza în 1823, construită pe locul uneia ridicate la 1482 de Stefan cel Mare. Lângă biserică se află cimitirul boieresc în care sunt mormintele a 12 membri ai familiei.
 
 
 
Palatul de la Ruginoasa
Palatul a fost reședință de vară a prințului Al. Ioan Cuza. Construit la inceputul secolului al XIX-lea de către Săndulache Sturdza. Castelul a fost modificat de către Costache Sturdza, care a refăcut fațadele cu ajutorul arhitectului Johan Brandel, inițial construcția fiind executată după planurile arhitectului Johan Friewald.
În anul 1862, Alexadru Ioan Cuza a achiziționat clădirea, ca mai apoi, în 1873, după moartea sa, osemintele lui să fie înhumate lângă biserica palatului. În 1907, osemintele printului-conducator și piatra de mormant au fost depuse în interiorul bisericii. Astăzi, ramașițele pământești ale lui Cuza sunt depuse în Biserica “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași.
 
 
Mormântul Princiar Geto-Dacic de la Cucuteni
Localizat la ieșirea din satul Cucuteni, spre Băiceni, mormâtul este protejat de o construcție circulară. Mormâtul aparține unei căpetenii getice din secolul al IV- lea î.Hr. Acesta are o înaltime 3,5 metri și 35 m în diametru, este acoperit cu pământ, doar o secțiune fiind descoperită pentru a evidenția tehnica de construcție a mormâtului,
care era executat din piatră.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Regiunea UNGHENI (R.M.)
Muzeul de Istorie şi Etnografie Ungheni
Muzeul de Etnografie este o valoroasă instituţie de cercetare şi promovare a culturii comunităţilor aflate în Valea Prutului mijlociu. Vizitatorii muzeului se pot familiariza cu istoria şi cultura regiunii, dar şi a românilor.
Colecţiile muzeului numără peste 10.000 de piese. Fiecare obiect este pus în valoare, astfel încât primele piese, de natură arheologică, datate cu circa 100.000 de ani î. Hr., încearcă să te convingă de vechimea vieţii în acest loc, dar mai ales, de nivelul cultural atins de către omul preistoric, de efortul acestuia de a comunica cu semenii săi printr-un limbaj simbolist redat printr-o artă de mare rafinament estetic.
 
 
 
 
Biserica Al. Nevskii
Biserica „Al. Nevskii” este valoroasă prin arhitectura sa originală.
Autorul proiectului este celebrul arhitect basarabean, al secolului XX, Alexandru Bernardazzi.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Troița Martirilor Neamului
Se afla în parcul din centrul oraşului Ungheni, fiind amplasata aici o replică ncepand cu anul 1994. Originalul Troiţei, se află la Muzeul de istorie şi Etnografie din Ungheni.Piesa este un unicat şi reprezintă un valoros document istoric şi
etnografic. Aceasta a fost închinată ostaşilor români căzuţi în luptele pentru realipirea Basarabiei la România în Al 2-lea Război Mondial. Din această cauză după ce au revenit sovieticii, în 1944, a fost ascunsă în cavoul bisericii „Sf. Nicolae,” Ungheni (Dănuţeni), unde a stat o jumătate de secol. În1994 a fost redescoperită şi expusă în cadrul expoziţiei muzeului.
 
 
 
 
Tabăra de sculptură Ungheni
Pentru prima dată în Republica Moldova, în Ungheni s-au desfăşurat trei ediții tabere de sculptură, sub egida Uniunii Artiştilor Plastici. La care au participat importanţi sculptori. Printre aceştea Dumitru Verdianu, Tudor Cataraga, Ion Zderciuctoţi. Lucrările create în cadrul taberelor, circa 33 la număr, au rămas la Ungheni şi decorează astăzi oraşul oferindu-i un plus de eleganţă şi individualitate.
JUDETUL IASI